(Imagine: PA)
Odată cu sosirea Zilei Amintirii, auzim adesea fraza comemorativă „Să nu uităm”, în timp ce ne amintim de soldații căzuți din Primul Război Mondial din Commonwealth-ul britanic.
Se estimează că Marele Război, așa cum este denumit în mod obișnuit Primul Război Mondial, a contribuit la moartea a 40 de milioane de oameni din întreaga lume și este considerat destul de drept cel mai sângeros război din istorie.
Fraza cuprinde dorința noastră de a ne aminti de tragedia și sacrificiile din trecut și de a ne asigura că o astfel de catastrofă sângeroasă nu se va mai întâmpla niciodată.
„Să nu uităm” este adesea spus împreună cu „Oda amintirii” de Laurence Binyons .
Totuși, de unde provine fraza „Să nu uităm”?
NEWSAM Online descompune utilizarea expresiei iconice din punct de vedere istoric.
De unde vine „Să nu uităm”?
Rudyard Kipling
Fraza provine dintr-un poem victorian al scriitorului Rudyard Kipling, care a compus-o înainte de a fi apoi utilizată pentru a comenta Jubileul de diamant al reginei Victoria în 1897, când a fost publicat în The Times.
Poezia, cu cinci strofe în lungime și format din șase rânduri fiecare, a fost intitulată Recesional.
Recesional pare o repetare a sintagmei „Să nu uităm” la sfârșitul fiecăreia dintre primele patru strofe.
Poezia completă Recesional de Rudyard Kipling
Dumnezeul părinților noștri, cunoscut din vechime,
Domnul liniei noastre de luptă îndepărtate,
Sub a cărei mână îngrozitoare o ținem
Stăpânire peste palmă și pin -
Doamne Dumnezeul oștirilor, fii încă cu noi,
Să nu uităm - să nu uităm!
Tumultul și strigătele mor;
Căpitanii și regii pleacă:
Încă stă sacrificiul tău antic,
O inimă smerită și umflată.
Doamne Dumnezeul oștirilor, fii încă cu noi,
Să nu uităm - să nu uităm!
Numele îndepărtat al marinei noastre se topesc;
Pe dune și promontorii scufundă focul:
Iată, toată pompa noastră de ieri
Este una cu Ninive și Tir!
Judecător al Națiunilor, scutește-ne încă,
Să nu uităm - să nu uităm!
Dacă, beți cu vederea puterii, pierdem
Limbi sălbatice care nu Te-au îngrozit,
Laudele pe care le folosesc neamurile,
Sau rase mai mici fără Lege -
Doamne Dumnezeul oștirilor, fii încă cu noi,
Să nu uităm - să nu uităm!
Pentru inima păgână care îi pune încrederea
În tubul ciudat și cioburile de fier,
Tot praf curajos care se construiește pe praf,
Și paza nu te cheamă să păzească,
Pentru laudă frenetică și cuvânt prostesc ...
Milostivirea Ta asupra poporului Tău, Doamne!
Se crede că poezia reprezintă natura tranzitorie a Imperiului Britanic și cum nimic nu durează pentru totdeauna, luând un ton solemn și grav.
Nu este o poezie despre război, dar realismul său sumbru și lipsa de jingoism se potrivește cu tristețea universală de după primul război mondial.
De ce este folosit pentru Ziua Amintirii?
Rândul „Să nu uităm”, este adesea adăugat ca și cum ar fi făcut parte din oda „Pentru căzuți” de Laurence Binyons , și este repetat ca răspuns de către cei care ascultă, și este deosebit de popular în Australia.
Ei nu vor îmbătrâni, așa cum noi cei rămași îmbătrânim:
Vârsta nu-i va obosi, nici anii nu vor condamna;
La apusul soarelui și dimineața,
Îi vom aminti.
O serie de memorialuri ale Războiului Boer sunt inscripționate cu expresia care arată utilizarea sa înainte de Primul Război Mondial.
În Regatul Unit, Australia, Noua Zeelandă și Singapore, linia finală, „Îi vom aminti”, este adesea repetată ca răspuns.
Sentimentul de moștenire din citatul „Să nu uităm” și necesitatea de a recunoaște sacrificiul este adesea motivul pentru care este inclus.
Citeste mai mult
